În fața lor, președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a intervenit duminică pentru a apăra linia adoptată, dând asigurări că „nu există motive să fie revăzute, în ansamblul lor, politicile europene privind refugiații”.
Atena și Belgradul au confirmat că pașaportul sirian găsit în apropierea unui kamikaze la Stade de France – despre care încă nu se știe cu certitudine dacă-i aparținea – era al unui migrant care a sosit pe 3 octombrie pe Insula elenă Leros și care a tranzitat ulterior Serbia.
„Toți refugiații nu sunt teroriști SI. Dar să se creadă că nu există niciun combatant între refugiați este naiv”, a subliniat duminică, în presa germană, Markus Söder, un reprezentant vocal al partidului conservator catolic bavarez CSU.
„Parisul a schimbat totul” și „nu mai e vremea unei imigrații necontrolate”, a subliniat acest lider, al cărui partid critică de mai mute săptămâni politica aliatei sale, cancelarul Merkel, de primire a refugiaților.
Fără să aștepte să intre în funcție, ministrul polonez pentru Afaceri Europene, conservatorul Konrad Szymanski, anunța încă de sâmbătă că țara sa, deja foarte ostilă primirii refugiaților, nu va mai avea de-acum „posibilitatea politică” să respecte acordurile europene cu privire la distribuirea migranților.
„Domnule premier, vă cer: închideți-ne frontierele, acum!”, a declarat la rândul său populistul olandez Geert Wilders, al cărui partid este creditat pe primul loc în sondaje.
Mișcarea germană islamofobă Pegida a apreciat, de asemenea, că atentate în Germania sunt de neevitat „dacă nu oprim avalanșa de solicitanți de azil, dacă nu securizăm corect frontierele”.
„Iluzie a securității”
Peste 800.000 de migranți au sosit de la începutul anului în Europa, pe mare, majoritatea provenind din Orientul Mijlociu, iar Germania estimează că va găzdui numai ea, până la sfârșitul anului, un milion de refugiați.
Ministrul german de Interne Thomas de Maizière a atras însă atenția împotriva oricărei „legături pripite” între atacurile teroriste de la Paris și criza migrației în Europa.
Cei care au comis atentatele sunt exact cei de care fug refugiații, ci nu „invers”, a dat asigurări, la rândul său, Juncker, înainte de Summitul G20 de la Antalya, în sudul Turciei.
„Cel care este responsabil de aceste atacuri de la Paris nu poate fi pus pe picior de egalitate cu adevărații refugiați care caută azil”, a subliniat el, îndemnând să nu se cedeze în fața unor reacții „bazice”.
O sursă din anturajul lui Juncker a precizat că declarațiile sale nu semnalează faptul că ar exista o marjă de manevră în vederea unei revizuiri, nici măcar parțiale, a acestei politici.
În opinia șefului diplomației olandeze Bert Koenders, „închiderea frontierelor înseamnă crearea unei iluzii că suntem în securitate, este o poveste care nu ajută pe nimeni”.
„Nu trebuie să fim naivi, trebuie să-i verificăm pe migranți, ca să știm cu cine avem a face, dar trebuie să fim foarte atenți atunci când facem legătura între cauze și efecte”, a spus el.
„Eu înțeleg această frică și nu putem exclude total” prezența unor jihadiști în rândul migranților, dar „avem a face cu un terorism care a avut loc atât înainte, cât și după marele val al migrării”, a adăugat Koenders.
În Croația, care a devenit principala țară de tranzit a migranților în Balcani, premierul Zoran Milanovici a apreciat, de asemenea, că „închiderea (frontierelor) și sârma ghimpată nu vor împiedica asemenea drame”. „Nu vreau să leg criza migranților de tragedia de la Paris”, a subliniat el.